A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Array to string conversion

Filename: libraries/Template.php

Line Number: 59

A PHP Error was encountered

Severity: Notice

Message: Array to string conversion

Filename: libraries/Template.php

Line Number: 59

Academica Medical
  
Meniu

Durerea neuropata

Neuropatiile periferice reprezintă o problemă greu abordabilă a practicii medicale. Dificultatea nu constă în stabilirea diagnosticului, care generic este ușor de făcut, ci în precizarea cauzei, fără de care nu se poate face un tratament corect și eficient. În general, bolnavul se prezintă la medic pentru durere, care este descrisă de obicei ca o senzație de arsură, intensă și persis­tentă, care nu este legată de mișcare sau de efort și deseori se agravează noaptea, tulburând somnul pacientului. Durerea este asociată cu sensibilitate la atingere, amorțeală, furnicături, tremurături, lipsă de coordonare a mișcărilor, slăbi­ciune musculară. 

Sistemul nervos periferic este alcătuit din neuroni motori, neuroni senzitivi și neroni autonomi, la care se adaugă celule gliale, celule conjunctive și vase de sânge, dispuse sub forma nervilor periferici, cu scopul de a realiza legătură între sistemul nervos central și organe/țesuturi. Orice leziune a unuia sau mai multor nervi periferici poartă numele de neuropatie.

Neuropatiile sunt de multe feluri în funcție de criteriul de clasificare:

  • neuropatii focale, mononevrite multiplex și polineuropatii, în funcție de numărul de nervi implicați și localizarea lor
  • neuropatii axonale, demielinizante sau mixte, în funcție de tipul leziunii
  • neuropatii senzitive și/sau motorii, în funcție de tipul de fibre nervoase afectate predominant
  • neuropatii acute, subacute sau cronice, în funcție de evoluția bolii
  • neuropatii ereditare sau dobândite, în funcție de istoricul familial și personal.

Neuropatiile se manifestă prin amorțeli, furnicături, arsuri, durere, scădere de forță musculară, tulburare de mers, tulburare de echilibru, fenomene autonome, în general progresive.

De cele mai multe ori, neuropatia este o boală secundară unei alte boli, de aceea este foarte important a se căuta etiologia/cauza ei.

Diagnosticul de neuropatie se face prin examenul clinic neurologic și electroneuromiografia, care aduce informații importante în ceea ce privește tipul de neuropatie și prognosticul ei.

Cea mai frecventă cauză de neuropatie este diabetul zaharat, dar nu întotdeauna etiologia este atât de evidentă. Pentru a o depista, pacientul trebuie evaluat prin multe analize și investigații: analize sanguine și urinare (pentru boli autoimune, boli de țesut conjunctiv, neoplazii, boli metabolice, boli endocrine, infecții, intoxicații), analize radiologice (radiografii, ecografie, rezonanță magnetică, tomografie computerizată, în funcție de fiecare pacient în parte și de suspiciunea de diagnostic), teste genetice (acolo unde se suspectează o neuropatie de cauză genetică), biopsie de nerv, de glande salivare, de grăsime abdominală sau de alt țesut ce ar putea aduce informații importante în diagnostic, ultrasonografia de nervi (în neuropatiile de încarcerare).

Tratamentul neuropatiei se adresează atât cauzei cât și neuropatiei în sine. Prin tratarea corectă a cauzei și îndepărtarea ei, neuropatia este parțial sau complet reversibilă și factorul timp este unul important. Pentru a îmbunătăți simptomatologia într-un timp cât mai scurt, pacientul trebuie să urmeze un program de recuperare medicală și un tratament al durerii neuropate. Monitorizarea pe termen lung de către medicul neurolog este esențială.